YO3CCC » Sa facem cunostinta cu Tanciu Mihai YO3CV

- Absolvent al Institutului Politehnic Bucuresti. - Laureat al mai multor concursuri de desen intre anii 1938 si 1942. - Incepand din 1983 participa la mai multe expozitii de grup dar organizeaza si o serie de expozitii personale; la una dintre ele a obtinut chiar si o medalie de aur. - A scris doua carti pentru radioamatori. - A obtinut titlul de Maestru International al Sportului. YO3CCC: De unde proveniti? Locul si data nasterii? YO3CV: M-am nascut la 2 iulie 1928 in Bailesti, orasul lui Nea Marin (Amza Pellea) iar sotia chiar este ruda cu el. 3CCC: Cum ati luat contact cu aceasta lume minunata a radioului? 3CV: Din revistele Radio si Radiofonia si Radio Universul la care am fost abonat din 1938 si pana la disparitia lor. In laboratorul de fizica al Colegiului National Carol I din Craiova era o statie de emisie-receptie a dr. Alex. Savopol YR5AS (ex. CV5AS) care era presedintele ARER din acele vremuri, cu al carui nepot eram coleg de clasa si cu care am ramas prieten intim pana la decesul lui. Am inceput sa construiesc aparate de radio cu galena din 1938. 3CCC: De ce ati devenit radioamator? 3CV: Ma interesa acest fenomen, sa stai pe un scaun si sa discuti cu altcineva de la celalalt capat al pamantului; sa legi cateva tinichele intre ele si sa prinda viata. 3CCC: Care a fost prima pasiune, radioamatorismul s-au pictura? 3CV: De la mijlocul anilor 1930 si pana astazi viata mea a oscilat intre doi poli de interes, de preocupare: stiinta si tehnica si dragostea pentru pictura. Prima pasiune a fost pictura, unde am studiat, am experimentat si am lucrat aproape tot timpul. La Colegiul National Carol I am avut la dispozitie o excelenta biblioteca printre ale carei zeci de mii de volume erau si multe dedicate artelor frumoase. In 1942 am primit o diploma din partea CEC (Casa Nationala de Economii si Cecuri Postale) ca laureat al concursului de desen pentru elevi din luna ianuarie a aceluiasi an. 3CCC: Ce au in comun pictura si radioamatorismul? 3CV: Pictura exalta imaginatia; cu cutitul, cu pensula, comunici cu semenii tai, le transmiti sentimente, calatoresti cu mintea. La radio faci acelasi lucru. Cand realizezi un montaj si obtii un rezultat pozitiv simti o satisfactie foarte greu de exprimat in cuvinte. Este satisfactia scopului urmarit si satisfactia reusitei. In pictura este la fel. Cand nu-mi iese un tablou sunt foarte suparat. 3CCC: Cum ati invatat alfabetul Morse? 3CV: Eram strajer si in Carnetul strajerului era prezentat alfabetul Morse; aici semnele erau prezentate sub forma unor obiecte. De ex. pentru litera D era desenat schematic un drapel compus dintr-un bat si doi ciucuri; pentru litera N era o randunica si o nuca la extremitatea din dreapta. Si asa l-am invatat inca din clasele primare. Mai tarziu am inceput sa ma perfectionez cu regretatul Nelu YO3CZ, pentru asta ajutandu-ne si de telefon. HI! 3CCC: De fapt, d-voastra ce studii ati facut? Studiile au ceva in comun macar cu una dintre pasiuni? 3CV: Intre 1947 si 1949 am urmat cursurile Institutului Politehnic din Timisoara, dupa care, din motive economice a trebuit sa ma transfer la cel din Bucuresti, unde am absolvit in 1952 Facultatea de mecanica. Dupa terminarea facultatii am trecut prin mai multe locuri de munca: Directia tehnica a MFA (Ministerul Fortelor Armate), Uzinele Semanatoarea, IPROMET, Ministerul Industriei Metalurgice, Radiodifuziunea Romana (redactor sef-adjunct), MICM, pana in 1989 cand am iesit la pensie. 3CCC: Din ce an sunteti radioamator? 3CV: Din anul 1949, cand am devenit YR115. Dupa ce ne verificau se eliberau autorizatii numai celor care aveau origini sanatoase. 3CCC: Cum era primul emitator (din punct de vedere constructiv) pe care l-ati avut? 3CV: Primul emitator a fost construit de raposatul Theodor Ghicadia, care la realizat cu un tub UPK407 de 2W pe care urma sa-l alimentez cu cei 120V curent continuu pe care ii aveam la reteaua de acasa. Emitatorul era cu modulatie pe grila folosind un microfon militar german cu taciune (carbune). Si uite asa am iesit in eter doi clandestini, eu si Ghicadia. 3CCC: Cum s-a impacat profesia de inginer mecanic cu cele doua pasiuni? 3CV: Profesia de inginer am practicat-o in majoritatea diminetilor maturitatii mele; pictura, numai dupa-amiaza si in zilele de sarbatoare. Pe acesta am impletit-o cu radioamatorismul care pentru mine echivala cu o evadare intr-o alta lume care imbina curiozitatea stiintifica cu inefabilul taramurilor necunoscute. Performanta din domeniul radioamatorismului mi-a adus titlul de Maestru International al Sportului in 1995. 3CCC: Cum ati ajuns Sef de Radioclub? 3CV: In 1955 mi-am dat demisia din MFA, care initial mi-a fost refuzata, dar apoi printr-o solutie de compromis am fost transferat la AVSAP si avand in vedere calitatea mea de radioamator autorizat, am fost numit Sef al Radioclubului Central al RPR cu misiunea de a organiza acest nobil sport tehnico-aplicativ. Am hotarat ca odata organizati, radioamatorii aveau nevoie de un indrumator colectiv; consecinta a fost infiintarea in decembrie 1956 a revistei Radioamatorul al carui prim secretar de redactie am fost pana in 1960. 3CCC: Ce alte activitati ati mai avut? 3CV: Din cand in cand am avut aparitii la Radio, TV si in presa scrisa. Trebuie sa mentionez ca diversele si frumoasele mele preocupari s-au impletit mereu in functie de conjucturi si posibilitati. Am scris articole tehnice si de popularizare a stiintei, reportaje, teblete si pamflete, povesti pentru copii, carti pentru radioamatori si epigrame, inclusiv poezii. Am facut grafica de carte si ziar dar am proiectat si multe masini si utilaje incorporand in ele inventii brevetate. Plecand de la teoria antenelor am realizat dispozitive de transport cu vibratii aplicand 100% principiul de functionare al antenelor in lambda/2. 3CCC: Si acum urmeaza o intrebare foarte grea. Sotia a fost de acord cu cele doua pasiuni si in special cu radioamatorismul? 3CV: Ca orice sotie buna nu a fost de acord cu pasiunile mele si in special cu radioamatorismul dar m-a tolerat. Inca ne mai certam si acum. Tin sa-i multumesc pe acesta cale lui nea Misu care de cum i-am facut propunerea pentru interviu a raspuns pozitiv cat si sotiei sale pentru amabilitatea de care a dat dovada. Interviul si fotografiile au fost facute pe 20 septembrie 2009. La cateva luni dupa realizarea interviului, cautand niste carti in biblioteca personala, am mai gasit o carte scrisa de nea Misu: Mester la toate; a aparut in 1965. De asemenea, rasfoind colectia revistei Sport si Tehnica am gasit foarte multe articole scrise de nea Misu.

53 Images | Made with JAlbum & Chameleon | Help